Pariu pe o carte nepublicata

februarie 2, 2008

Olga este rezultatul iubirii dintre o inima tulbure si un creier scriitor. Si vitzavercea

Filed under: Uncategorized — shmeny @ 9:06 pm

Dupa ce mi-a venit putin inima la loc si am vazut ca oamenii mei (my people, cum canta Bob Marley intr-o melodie de succes international) ma incurajeaza, care cum poate, cu o sticla de vin, cu un sms, cu un picior in fund, m-am decis sa fac putina ordine in aceasta istorioara.

“Urechile pisicii Olga” au inceput sa se coaca undeva prin iulie. Eram cu un picior demisionara de la un ziar de mare, mare tiraj; ma simteam putin vesela, putin dezorientata. Am scris la Olga cat am scris in Bucuresti. Dupa care am fugit peste hotare. Ah, ce bine suna asta. De fitza. James Joyce, eat your heart out, would you please?

M-am intors si am constatat cu surprindere ca fuga mea nu m-a facut sa scap de multe din tenebrele pe care, de altfel, le-am pus si in carte. Vestea buna: am constatat, tot cu surprindere, ca aveam pofta sa continuu ce incepusem. Pana atunci, ma credeam delasatoare, slaba si aiurita. Acum stiu ca sunt puternica. Si aiurita :)

Pe scurt, pot sa spun ca am inceput sa scriu Olga pentru ca eram nefericita. Cand am incheiat-o, m-am trezit nespus de fericita. Si de vie. Am reusit sa transform un abis intr-o aventura luminoasa. Din acest motiv as vrea sa afle cat mai multe persoane ca viata se poate schimba, inspre liniste si impacare, chiar daca putem invata acest detaliu din goana disperata a unei pisici.

28 Comentarii »

  1. Pisica are nouă vieţi. Sper că n-o să am nevoie de atâtea ca să-ţi văd cartea în librării.

    Si o întrebare practică de la un om care n-are habar cum se publică o carte. Aici nu merge metoda subscripţiei ? Adică un fel de precomenzi de la cei interesaţi ?

    Comentariu by the man — februarie 2, 2008 @ 10:07 pm

  2. the man
    ce bine imi pare ca ai venit. merge metoda subscriptiei. dar metoda asta te si costa. iar eu vreau sa citeasca un editor cartea. nu sa pornesc de la ideea ca nu merita publicata altcumva decat pe banii mei.

    Comentariu by shmeny — februarie 2, 2008 @ 10:19 pm

  3. “am inceput sa scriu Olga pentru ca eram nefericita. Cand am incheiat-o, m-am trezit nespus de fericita. ”

    Mi-a retinut atentia marturisirea asta. Scrisul curativ. O intrebare care ma framanta pe mine: de unde stii tu ca ceea ce ai scris merita publicat?

    Comentariu by malina — februarie 3, 2008 @ 10:18 am

  4. malina,
    Nu am spus nici un moment ca am folosit scrisul ca terapie. pur si simplu asa s-a intamplat. nu mi+am propus nici un moment sa fac din astea un medicament cu atestat. scriu de o viata intreaga: ar fi trebuit sa fiu foarte sanatoasa pana acum :)
    Intrebarea de la final este absolut legitima si chiar ma intrebam cine o va arunca. Stiu ca aceasta carte merita publicata pentru ca, inainte de a scrie, am fost si sunt cititor. Inca pot sa fac evaluari, comparatii si sa cred ca aceasta scriere are o sansa buna.

    Comentariu by Oana Olga Shmeny — februarie 3, 2008 @ 12:01 pm

  5. Da, am inteles ca nu a fost intentia initiala sa-l folosesti ca terapie, s-a nimerit. O intamplare fericita. Te-ai fericit pe tine si vad, din reactiile celor ce ti-au citit cartea, ca fericeste si pe altii.

    Cat despre intrebarea legitima, nu pot decat sa te apreciez pentru cunoasterea propriei valori. Consider ca e greu sa faci evaluari obiective in ceea ce priveste ceva atat de personal precum propria scriitura. Eu n-o pot face.

    Comentariu by malina — februarie 3, 2008 @ 12:11 pm

  6. apropos de carti care asteapta pe birou (in cazul meu o noptiera) sa fie citite…o s-o pun deasupra pe olga. sper ca antrenata sa faca la tavita cu nisip.

    Comentariu by jimerino — februarie 3, 2008 @ 2:39 pm

  7. jim,
    olga este foarte civilizata. aproape om, as putea baga in foc. o s-o pui deasupra si va fi si cu dedicatie.

    Comentariu by Oana Olga Shmeny — februarie 3, 2008 @ 2:50 pm

  8. @oana olga shmeny (fosta maria)
    cand o sa ajungi celebra stii ca o vand pe e-bay, nu? :D
    ce sa fac… vreau si eu sa-mi iau o nevasta trofeu la un moment dat. asta presupune cascaval serios.

    Comentariu by jimerino — februarie 3, 2008 @ 2:56 pm

  9. jim,
    fii atent cu trofeele. dar pentru o cauza buna ca asta, da, poti s-o vinzi pe olgutza. Cu Maria insa, e alta poveste :)

    Comentariu by shmeny — februarie 3, 2008 @ 3:00 pm

  10. vand mai mult dedicatia,ca pe olguta va putea s-o cumpere oricine din librarie.
    da’ acum ca ne-ai facut curiosi,ocupa-te ca altfel in curand incepem sa facem lobby sa-i dai drumul pe net :D
    maria ramane unul din marile mistere nedezlegate.

    Comentariu by jimerino — februarie 3, 2008 @ 3:08 pm

  11. jim,
    ma ocup, dar e greu ca naiba.
    cu maria iti explic eu in private :)

    Comentariu by shmeny — februarie 3, 2008 @ 3:14 pm

  12. pe aia cu maria aproape ca nu as vrea s-o stiu. a fost haioasa asa.
    cu olguta…edituri mai mici sau foarte mici nu exista? ma gandesc ca poate …
    stii povestile alea pe care ni le toarna persoanele consacrate intr-un anume domeniu, despre cum au inceput de jos,fara niciun ajutor? de cele mai multe ori li se vede pe fata ca mananca cacat ;)

    Comentariu by jimerino — februarie 3, 2008 @ 3:25 pm

  13. o sa incep cruciada pe la edituri mici. unii chiar reusesc si fara ajutorul unui smecher in materie. asa mi-am propus sa incerc si eu. daca apare insa un smecher de felul asta, nu o sa-i spun sa bata out pe poarta :)

    Comentariu by shmeny — februarie 3, 2008 @ 3:28 pm

  14. baga anunt la matrimoniale: “se cauta smecher pe la editura” . neaparat sa bagi poze d-alea cu tine pe malul marii intr-o postura contemplativa asa…
    geniu bantuit ;)

    Comentariu by jimerino — februarie 3, 2008 @ 3:37 pm

  15. da, da, jimmy, mai zi cu geniul, te rog :)

    Comentariu by shmeny — februarie 3, 2008 @ 3:45 pm

  16. nu mai lingusesc pana nu citesc. nimic gratis!

    Comentariu by jimerino — februarie 3, 2008 @ 3:48 pm

  17. bine, m-ai convins! o sa dau mici mostre din umila-mi scriere.

    Comentariu by shmeny — februarie 3, 2008 @ 3:50 pm

  18. asa. cate un teaser e o buna strategie de marketing.

    Comentariu by jimerino — februarie 3, 2008 @ 3:56 pm

  19. da, marketingul e necesar, pana si prin lumea plasata pe al treilea norisor la stanga de la orizont in sus

    Comentariu by shmeny — februarie 3, 2008 @ 3:59 pm

  20. acolo va facurati culcusul tu si olguta?

    Comentariu by jimerino — februarie 3, 2008 @ 4:10 pm

  21. da. nu ne plac lucrurile telurice

    Comentariu by shmeny — februarie 3, 2008 @ 4:12 pm

  22. preturile cum mai sunt in cartierul vostru? din punct de vedere imobiliar,evident.

    Comentariu by jimerino — februarie 3, 2008 @ 4:26 pm

  23. ah, o nimica toata. asta din doua motive. 1. Norisorii sunt foarte numerosi. 2. Norisorii sunt si foarte schimbatori; de-asta nu prea se baga lumea

    Comentariu by shmeny — februarie 3, 2008 @ 4:34 pm

  24. sa dai de veste cand apare teaserul ala ;) ca pana atunci ma corup baietii astia la tot felul de transmisiuni sportive.

    Comentariu by jimerino — februarie 3, 2008 @ 4:46 pm

  25. asta faceam acum. incercam sa ma decid cu ce sa incep.

    Comentariu by shmeny — februarie 3, 2008 @ 4:48 pm

  26. cu mijlocul. ca acolo e actiunea in toi :D

    Comentariu by jimerino — februarie 3, 2008 @ 4:58 pm

  27. Doar aiureala ne mai scoate din pesimism si desertaciunism

    Comentariu by ihtys — februarie 3, 2008 @ 6:47 pm

  28. ihtys,
    nu stii cata dreptate ai :)

    Comentariu by Oana Olga Shmeny — februarie 3, 2008 @ 6:51 pm

RSS pentru comentariile din acest post. Urmăreşte URI

Lăsați un comentariu

Bloguieste pe WordPress.com.