Cum sa urasti un obiect

Jump to Comments

Stiam eu ce stiam cand spuneam ca masina de spalat e enervanta. Mi se pare ca te leaga de glie, trebuie s-o mosesti pana isi termina programele; e ca o piatra de moara. Inseamna familie si casnic si electrocasnic si chiloti si tricouri… ( Mancatoare de independenta la cel mai parsiv mod. “Da, iti spal, am grija de tine, dar trebuie sa ma adapostesti, sa-ti ocup o gramada de loc si sa fac si figuri”. Mi-e si sila!

O urasc. Am urat-o de la bun inceput. Dinainte s-o am.

Aseara am pus-o in functiune. Pisica Ira, care s-a dovedit a fi curajoasa, a scuipat-o si a atacat-o vitejeste. S-a ciucit in fata usii monstrului si, pe cat era de curioasa in fata rufelor care se roteau in toate directiile, pe atat de iritata se arata cand venea vorba de zgomote. Mi-a parut sincer rau ca nu am avut cu ce s-o filmez.

Am pandit-o sa vad daca baga detergent. Pana acolo s-a comportat bine.

A luat-o razna total cand a venit insa vorba despre centrifugare, care nici macar nu stiu ce dracu’ inseamna cu exactitate. Dar, pe scurt, asa cum mie nu-mi place masina de spalat, nici ei nu i-a placut de noi. Banuiesc asta pentru ca, daca ar fi avut copite, masina noastra de spalat creiere ar fi luat-o aseara complet prin zid, pe la vecini. S-a rasculat si a plecat singura spre usa de la intrare, luand cu ea si priza care o tinea ostatica. A smuls-o din perete cu zgomot si salbaticie in doar cateva secunde. 

Noroc ca am reusit sa-i facem botezul cu cateva tricouri de-ale lui Jimmy.

Rezultatul e ca acum iar nu avem cum sa spalam la masina, ca nu mai avem priza. Pe undeva ma bucur…

38 Comentarii

Filed under Uncategorized