Victima perfecta

Jump to Comments

Maica-mea este ceva de speriat. Daca ar fi trait la New York, ar fi fost deja macelarita. Periodic i se intampla niste chestii demne de Mafia, gangs (nu gangbang-uri, Jimerino), cutitari si alte cele.

AZI imi povesteste nonsalanta la telefon ca VINERI a incercat un tiganus s-o jefuiasca in plina strada, pe Colentina, in apropierea statiei Suveica. I-a tras lantisoarele de la gat. “Da’ am rezistat”, zice septuagenara de mama, “nu mi le-a smuls, ca m-am opus. Am gasit si cruciulita, mi se prinsese in rochie”. Cica ala ar fi disparut intr-o masina care avea numerele acoperite. “Bine ca nu mi-a luat cruciulita”, o tine maica-mea pe a ei, umplandu-ma de spume si facandu-ma sa urlu de nervi in auzul oamenilor: “Fai, da’ lasa-ma in cacat cu cruciulita ta, bine ca nu ti-a luat gatu’ pentru jaful tau de cruciulita”. “Unde umplu io asa mai visatoare, mai ingandurata, cine stie ce semnale le transmit talharilor…”, se autopsihanalizeaza comportamental puria. O sfatuiesc sa nu mai poarte lantisoarele si cerceii.

Pentru ca nu este la prima abatere.

In 2001, prin toamna, un alt cacatoi de pusti tigan o ataca pe proaspata vaduva ce era mama. Atunci cu rezultate mai nasoale pentru ea. In incercarea de a-i smulge geanta de pe umar (incercare reusita, de altfel!), infractorul mic a si trantit-o pe asfalt, dislocandu-i umarul si futandu-i si soldul. Prin 2003, dand dovada de promptitudine si solicitudine, politaii l-au prins pe boulean, au chemat-o pe mama la line-up, mama l-a recunoscut clar in sinea ei si ce credeti ca a spus? ”Nu, domnilor, cel care m-a jefuit, batut, speriat, traumatizat, bagat in spital NU SE AFLA PRINTRE ACESTI DOMNI RESPECTABILI”. I s-a facut mila de boschetar. I-a daruit libertatea, ca sa mai devalizeze si alte batranele.

La mine, prostia runs in the family.

Si ultima chstie ce vi-o povestesc si o are pe mama in rol principal… Acum vreo patru ani, la o prietena de-a ei in casa. Singura. Se apuca sa-i stearga aleia praful. Gaseste un plic terfelit asa. Nu se uita in el. Il arunca. Vine prietena acasa. Mama zice: “Am aruncat plicul ala, ca strangea praf”. Ailalta se face verde. “Pai nu prea trebuia sa-l arunci, ca avea 2.000 de euro in el”. Aham… Au cautat amandoua in ghena de le-au sarit capacele. Cum nu-l gaseau, isi faceau planuri de-alea de mers la groapa Glina, sa caute prin muntii de gunoaie. Ca-n filme! Da’ pana la urma l-au gasit in tomberoane.

Joe Pesci, ai murit ca prostul in Casino! Vezi ca se poate si altfel?

15 Comentarii

Filed under Uncategorized