Ashea…

…am revenit. Nu de la mare sau Londra, cum poate va asteptati cu totii, ci de la spital. Am suferit o ditamai operatie, am stat acolo 10 zile in care am dormit in total 30 de ore, m-am stresat si ma stresez in continuare, dar macar am venit acasa.

Daca doriti sa revedeti selectiuni din programul care vi s-a pregatit cand poate ati mai stat si voi prin spitale, va redau, fara numele medicilor sau al lacasului de sanatate, cateva momente, bune si rele.

A venit hemoragia? Sa vina inghetul!

Vineri seara, sangerare ca in dimineata de Ignat. Eu ma panichez instantaneu din orice si asa am facut si de data aceea. Orele: 21:35. Am tras-o de buzunar cu 5 RON pe asistenta (asta e un reflex, orice in spital costa 5 RON, in afara de operatie, care costa 500 RON), iar asistenta a chemat-o pe una dintre doctoritele de garda. Care a palpat, a strambat din nas si a zis: „Mda!” Pentru confirmarea diagnosticului, a chemat-o pe alta doctorita din garda si amandoua, unindu-se intr-o comisie megacompetenta, au zis: „Noi zicem sa puneti gheata!”

In acest timp, mie mi se rupsese o trompa. Nu, nu aia de elefant…

Daca nu tipi, nu te vede nimeni

Sambata dimineata, m-am trezit lac de la gheata dezghetata. Nici nu am deschis bine ochii din odihna chinuita si supraestimata, si o cu totul ata asistenta a baga capul pe usa si a ciripit: „Dusmanescu, la dom’ profesor!”

M-am mirat din cale-afara, ca dom’ profesor e somitate mare, o sa-i puna poza si la panou dupa ce o sa iasa la pensie, si pana atunci nu se uitase la mine, ca cica nu se baga pe alti colegi medici. Dom’ profesor chiar e om. Cand am intrat in sala de consultatii, facea glume cu o pacienta: „Trei saptamani nu faceti sex normal, dar puteti sa incercati tot felul de alte feluri”. Pe mine ma pufneste rasul, desi dom’ profesor e stiut ca un om in fata caruia nu oricine carteste. O zgripturoaica tunsa scurt ma intreaba, pupincurista: „De ce radeti, doamna?” O recunosc pe una dintre cele care mi-au recomandat gheata in seara precedenta. „Nu e voie sa radem?”, intreb eu, nevinovata la modul cel mai sincer.

Dom’ ma urca pe masa. „A cui e pacienta?” „A lu’ X-uleasca”, ma trezesc eu zicand. „Pai sa vina ea sa te vada”. Toata lumea de fata inghite in sec si se pregateste de tornada. X-uleasca a plecat in concediu si m-a predat lu’ Tzutzuleasca. Dom’ ma examineaza si incepe sa-si arunce fulgerele catre femeile din garda de vineri seara. „Ce a avut pacienta?”

Pe doctorita tunsa scurta o mananca in cur cu puf de piersicute. „A scartait in garda”. Lui dom’ i se ridica parul pe spinare: „A SCARTAIT? Adica? Ce a facut? A cantat prost la violoncel si nu ti-a placut?” Si dupa ce ma da jos de pe masa, maraie scurt: „Cheam-o pe Tzutzuleasca s-o opereze”. A tras fara avertisment. La 11:30 eram deja operata.

Zilele urmatoare vin episoadele „Mariana” – o simfonie minunata despre oamenii simpli care ajung prin spitale si „Cum am spart baricada fiind cea mai neplacuta pacienta din analele (si oralele) medicinii”.

Va pup!

9 comentarii

Filed under Uncategorized

9 responses to “Ashea…

  1. windwhisperer

    OMG😦
    sanatate si insanatosire grabnica, Olguto !!!
    Sa nu ajung la aia cu :
    ” nu i-e bine vacii noastra , vine tata cu pielea ei in bat ” ca la mine🙂
    Take care !!! , j

  2. windwhisperer
    sarut mana de urari. io de mine am grija, sper sa mai aiba si altcineva, ca se pare ca eu singura si grija mea nu ne suntem suficiente😀

  3. Mă întristează tare de tot poveştile din spital. Nu numai pentru că e vorba de suferinţă, dar şi pentru că nimic nu se schimbă. Şpăgi, sictir, atitudini de superioritate convenţională, indiferenţă, neprofesionalism, je m’en fish-ism tătă zâulica…

  4. Adela,
    lasa ca m-am si distrat. da’ oricum m-am jurat ca de-acu’ incolo, oricat ar costa, ma duc la clinici particulare. medicii sunt tot aia de la spitalele de stat, dar, surprinzator, la clinicile patronilor schimba durerea in cur cu un zambet si o ploaie de solicitudine.

  5. Insanatosire grabnica!

  6. papagigli

    shmenoaico
    rau imi pare ca ti se intimpla chestii. Ba piciorul, ba trompa,. Sper sa te opresti aici cu ghinioanele, ca ma faci de-ti trimit amulete eschimoase pina la urma😀
    sanatate si numai bine! iar cine stiu eu si nu vreau sa spun, sa aibe grija de tine ca da dracii-n el daca nu se executa😀

  7. gina,
    sarut mana! incerc sa ma conformez.
    papa,
    aia cu piciorul e frectie la picior de lemn e langa asta🙂 iar Cel-al-carui-nume-nu-vrei-sa-l-rostesti e exemplar. daca ma fac bine mai repede este numai datorita lui.

  8. dana anad

    …esti draguta… ai povestit tare haios intamplarea ta din spital. Sunt sigura ca ai suferit dar ai povestit ca si cum”placerea ar fi fost de partea ta”
    Bye

  9. dana anad,
    din fericire, toate astea au trecut. e usor sa povestesti cu umor ceva ce a trecut si a iesit bine, desi avea toate sansele sa iasa rau. multumesc ca ai trecut pe aici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s