Adevar si provocare

Copilul doarme mai bine dupa baie.

Poate copilul de rechin. Al meu nu. Al meu dupa baie este ca un Usain Bolt in bloc-starturi. Atent, nervos ca un cal naravas. Fara somn. Asta cu somnul e balada-rock pentru creduli.

Am facut depresie post partum.

Nu, nu am asa ceva. Pur si simplu sunt eu nemultumita si turbata. Depresia postnatala este ceva grav, care se manifesta in principal prin teama de a avea de-a face cu copilul tau, de la plans si furie inexplicabile pana la stari de lesin, atacuri de panica si crize de respiratie. Eu nu am si nici nu am avut astfel de temeri.

Un copil care mananca mai putin decat scrie pe cutiile de lapte-formula este un copil subnutrit.

Nem. Orice copil mic mananca atat cat poate. Bebelus flamand nu exista. Ei cer cand le e foame si mananca atat cat incape. Atata vreme cat cer la intervale regulate, totul este OK. Da, poate Olga o sa fie mai slabuta. In niciun caz nu este nemancata. Va asigur ca o hranesc cu tenacitate. Nu o pot indopa ca pe porci pentru ca, pur si simplu, inclesteaza gura cand ii trece foamea si nu treci de gingiile ei nici cu berbecul de razboi, darmite cu un biberon.

Esti o mama rea daca nu dormi cu copilul in camera.

Poate. Dar in acest fel copilul meu respira noaptea alt aer decat cel din preajma mea. Se odihneste intr-un loc necontaminat pe timpul zilei. Pentru ca a invatat sa doarma singura din prima zi si nu simte in jur alte prezente cand e vorba de odihna, Olga doarme toata noaptea de la o luna si o saptamana, cu exceptia orei la care se trezeste pentru 20 de minute, pentru a fi schimbata si hranita. Nu guita, nu plange dupa noi. Mai scartaie putin, foarte rar, si asta se rezolva cu unul dintre noi stand 2 minute langa patut si vorbindu-i frumos. Acum sincer, dupa ce ma calareste toata ziua, de ce sa-mi mai doresc sa ma calareasca si noaptea?

Nu scoate copilul afara pe vreme nashpa.

Uite ca il scot! Ca doar nu o sa astept luna mai sa se faca frumos iar. Nu scot copilul pe ploaie, de exemplu, ca atunci nu ies nici eu. Frigul insa poate fi contracarat cu hainele potrivite (asta neinsemnand ca ii pun 27 de straturi de toale). Frigul e bun. E chestia aia care aduce rosul natural in obraji. Care aduce foamea (bine, nu si Olgai!).

 Afara, copilul doarme mai bine ca in pat.

True. In sfarsit una care functioneaza. Cred ca Olga nici nu stie ca a iesit afara pana la 2 luni si o saptamana. Plimbarea, in carut sau in brate, cu piciorul sau cu masina, e somniferul perfect. In momentul in care se intoarce in casa, se declanseaza senzorii. Deschide ochii si incepe plansul.

11 comentarii

Filed under Uncategorized

11 responses to “Adevar si provocare

  1. Perfect adevarat, asa este, da!

  2. adina

    Iubita, te rog eu frumos scrie o carte pe tema asta, exact in stilul tau nonconformist, cu bune si rele despre copii si mai ales parinti, ca de astia nu-i pasa nimanui, dar si cu exemple concrete.
    Sincer, m-am saturat sa vad copii crescuti din carti, hraniti cu toate avioanele de la Nestle sau mai stiu eu de unde, sfaturi de la atotstiutori, stiintifice evident, si mi-ar placea exemple cu copii normali, care mananca pamant, nu din alt motiv decat ca daca organismul le cere saruri si le iau singuri.🙂
    Foarte misto experienta ta cu Olga, de fapt, exact cum ma asteptam! Kiss

  3. Neaşteptat de interesant. Credeam că ştiu tot despre ce păţeşte o mămică. Uite că nu ştiu nimic.
    Faza cu dormitul singur am utilizat-o şi eu; e perfectă. Dealtfel, dormind cu copilul, de fapt nu dormi deloc pentru că te trezeşti din instinct să vezi ce face.
    Absolut fabulos povesteşti această experienţă unică pe care fostele mămici de bebeluşi o transformă în dulcegăreală romanţioasă. N-am cunoscut pe nimeni care să vorbească atât de frust despre condiţia de „mamă a unui prunc mic”. Să-ţi trăiască Olga şi să n-o laşi să-ţi pună lesa.🙂

  4. Fiecare mama e mama pe stilul ei. Dictat, cel mai adesea (chit ca recunoasteam sau nu) tot de stilul copilului. Dar, fireste, si de temperamentul din dotare.
    Important e sa va fi voua bine!🙂

  5. alina,
    exact! asta ma pregateam sa spun si eu. cu totii ne iubim copiii. difera, uneori, stilul in care ii crestem. facem insa totul gandindu-ne la binele lor.
    gabriela,
    nu o sa -mi puna lesa. dupa cum nici eu nu o sa-i pun ei.
    adina, iubita mea adina…
    iar sa scriu carti pe care sa nu le publice nimeni?🙂

  6. adina

    draga mea, ai ramane uimita, o carte de felul asta ar avea succes, sunt convinsa si stii ca nu vorbesc aiurea
    poate te imbogatesti si dam o fuga in vama, cu olga si ira🙂

  7. quiz-uri de mame. habar nu am care-i spilu, dar am auzit ca nu tre’ sa-ti infofolesti copilul ca nu e bine.

    ma seca la culme faza cu „papa tot din farfurie… ca sa te faci mare… ” cah!

  8. oy,oy,oy…cat adevar e in ceea ce spui tu.
    mamica aia de transforma totul intr-o poveste cu zane si bilute de puf ori e pe xanax, ori vrea premiul mare la revista mami.
    e greu, fiecare zi e o provocare, toti au pretentii cat cerul de la tine, tu ai asteptari cat cerul de la tine, informatia e diversa si nebuneasca, medicii-s care mai de care mai dementi…
    sa nu mai vorbim de rude.
    noroc ca plozii-s speciali, sunt frumosi si cand ii vezi ca le e bine…atunci stii ca totul e ok.
    cam atat.
    p.s. noi dormim cu puradelul in pat…
    nu ne-a iesit neam figura cu camere separate , copkil independent…

  9. Inah,
    sa stii, asa e! daca plodul da semne ca e ok, e multumit si ii merge bine inseamna ca tu, ca parinte, ai facut si ceva bun, cum ai crezut tu, nu doar tampenii, cum cred altii🙂

  10. oricum, mie mi s-a parut a mai tare provocare din viata, munca lu asterix, cireasa de pe frisca… faza cu „hai sa socializam naibii cu celelalte mamici”.
    eeeeeeee, treaba asta cu „sa ne plimbam copkiii, sa batem campii impreuna si sa ne sunam la telefon cand nu batem campii p’afar’ ca sa batem campii pan’ casa” m-a doborat. m-a latit.
    m-am supus decalogului social, am fraternizat, am batut campii („doar nu vrei sa fie fii-tu o cucuvea, nu?”)…da’ m-au mancat de ficati.
    grija mare la fraternizare, ca nu mai scapi de ele si de „intelepciunea” lor.
    eu inca ma lupt cu cateva ramasite, da’ le dovedesc in curand. mai am fro doua-trei pe mess si gata.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s