Girafa albastrul, Girafa morfolitul

Pentru ca vorbeam in postul trecut de jucaria preferata, azi o sa si vi-o prezint. Fara poza, caci nu le am cu pozele. Dar o sa aveti incredere in forta mea de descriere, recunoscuta deja. Am gasit poze. Intr-adevar, jucariei nu i se vede capatana, dar, credeti-ma, nu este esential.

Jucaria preferata a Olgai este o girafa albastra, nu mai inalta de 20 de centimetri. Eu cu taica-sau sustinem ca e girafa, pentru ca are niste pete, tot albastre. Intr-adevar, gatul nu este foarte lung ca s-o recomande drept girafa, mai ales ca are un fular infasurat in jurul acestuia. Unii spun ca e magar, altii ca e caprioara sau cerb. In poza de mai jos, este chestia albastra de sub Olga, care incearca sa doarma intr-o camera de hotel, la 2 jumate noaptea.

Nici in cealalta poza Girafa nu s-a lasat fotografiat la fatau.

Are un muian implacabil. Nici fericita nu pare, nici suparata.

Este foarte moale la pipait.

Dar partile care o fac pe girafa asta favorita plodului sunt urechile si coada. Olga le mesteca pana o ia cu lesin. Nimic nu e mai bun de morfolit decat coada girafei. Il umple de saliva, il linge, e ceva de vise rele. Cand am fost la mare am fost obligati sa dormim in pat cu Olga, deci automat si cu Girafa, care, din cauza faptului ca fie-mea o tine numai in gura, putea ingrozitor. Stiti mirosul ala de textile jilave, a caror udaciune nu trece niciodata? E, asa mirosea Girafa pe Litoral. Nu puteam atipi din cauza lui Girafa. Mi se facea rau la gandul ca Olga morfoleste non-stop chestia aia rau-mirositoare albastra.

Asa ca l-am spalat de mana si l-am pus la uscat pe balcon. In noaptea aia, Olga m-a tinut de mana ca si cum l-ar fi tinut pe Girafa de coada.

Ieri l-am bagat la masina de spalat, cu emotii, alaturi de hainutele Olgai. L-am asezat la uscat pe balcon, in caldura. Plodul l-a si zarit prin geam asteptand cuminte si a inceput sa bazaie dupa el, de am fost nevoita sa-l ascund. Aseara i l-am inapoiat, curat, parfumat, imbalsamat si uscat.

Un lucru e cert: daca il pierdem pe Girafa, ne-am dat foc la palarie. Preventiv, m-am dus la magazinul de unde l-am achizionat acum cateva luni, pentru doar 15 RON, sa vad daca mai au Girafa. Nu mai aveau. They were out of Girafa. Olga il place si il trage de toate alea si rade cand il vede. Nu stiu ce are in plus fata de alte jucarii, dar stiu ca toate celelalte jucarii sunt inexistente in fata lui Girafa.

Anunțuri

9 comentarii

Din categoria Uncategorized

9 răspunsuri la „Girafa albastrul, Girafa morfolitul

  1. Fiecare copilas are un ceva de care se ataseaza..
    Olga are Girafa,al meu avea o paturica albastra si pufoasa ,nu se dezlipea de ea nici o clipa,dormea cu ea..eu aveam un ursulet,saracul ramasese fara ochi,dar nu a putut mama sa mi-l arunce…

  2. scorpio72,
    mai are paturica al tau? eram curioasa cat dureaza pasiunile astea. eu aveam o maimuta, cea mai urata jucarie din lume. de-asta imi si placea, ca era urata si-mi era mila de ea, ca daca nu o plac eu, nu o s-o placa nimeni.

  3. Tre’ sa gasim Girafe. Doamne feri sa pateasca asta ceva, desi nu cred c-o pacalim pe Olga cu una noua. Coada morfolita este una singura…

    *nu-mi amintesc sa fi avut vreo jucarie preferata. o voi intreba pe maica’mea.

    🙂

  4. Anca

    Prietena mea avea o paturica in copilarie si numai cu aia in brate putea adormi; ei bine, femeia s-a maritat si adormea cu aceeasi paturica; cica nu putea altfel. Asta ca tot te-ntrebi cat tin pasiunile de acest gen 😀

  5. Ai mei au avut super baftă cu nepoata Mara că n-a știut niciodată nici de suzetă, nici deget în gură, nici jucăria fără de care e moarte de om. În schimb de vreun an jumate (acu are 3 jumate) e disperată după pisici. O jumulește pe tomberoneza casei până la isterie, se duce la toate cotarlele împuțite, puricoase, le pupă, se umple de păr și dacă îi zici ceva face ca trenu în gară. Mă gândesc cu groază că în curând, înainte de marea plecare, îl duc pe bătrânul și urâciosul meu Miqui la ai mei. Să vedem care pe care 😀 Oricum, genială poziția de somn a Olgăi :)))

  6. ever,
    s-o intrebi. o sa fie o amintire placuta pentru mama ta.
    Anca,
    asta e un exemplu la care nu ma asteptam :))
    LiaLia,
    yes for the cats! we support the cats!
    oricum, Olga nu doarme in poza aia. face balet inainte de somn. intre 1-2 ore.

  7. ha,ha..ai sa razi,dar inca mai are paturica…si face in curand 18 ani..
    nu,nu mai doarme cu paturica de pe la 5 ani,dar am pastrat-o…

  8. Puf n-a avut si , slava Cerului, n-are jucarii/paturici de care sa fie foarte atasat.
    am scapat macar de stressul asta.
    nici eu, nici tac’su n-am avut.
    maman a avut si i-a turbat pe ai ei cu un urs alb de blanita (pe care l-au tarat in refugiu, in plin razboi). a incercat sa mi-l bage pe gat…da’ am privit cu indiferenta jucaria aia. trist
    :))

  9. La 8 ani fi-miu inca nu pleaca nicaieri fara catelusul lui rosu din plus. L-am uitat o data la tara si a fost jale mare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s