Your sincerely, everlasting hateful, ex-student – partea 2

Credeati ca am terminat? Ei bine, nu!
In scoala generala mai aveam un profesor, la ora caruia tremuram muuuuult mai aprig decat la ora de matematica. Era ora de… MUZICAAAAAA!
Diferenta fata de diriga era ca acesta chiar ne invata muzica. Intr-adevar, de frica, fortat, cu lacrimi si suspine, nicidecum de placere, dar trebuie sa recunosc ca, daca stiu cinci opere, trei solfegii si ceva istorie a muzicii, este meritul lui Claudiu Negulescu.
Aveam ora sambata, undeva in cel mai de sus etaj al scolii, unde urcam cu teama si neincredere in calitatile noastre muzicale. Deschideam cartea la cantecelul care venea la rand si profesorul il canta o data la pian. Dupa care toata clasa de oligofreni fluturam cu mainile in aer masura si mugeam notele, care de care mai fals, mai rusinat ca te aude ala de langa tine, mai dornic sa prinzi cacatul ala de melodie si sa nu-l uiti dracului pana data viitoare.
Caci data viitoare te asculta.
„Dusmanescu!”
Dusmanescu se ridica clantanind din dinti si din genunchi in acelasi timp. Dusmanescu e si timida, pe vremea aia era si mai grav, si orice show in public era echivalentul unei biciuri extensive. Bineinteles, in afara de zilele cand dansa pe bar, dar astea au venit mult mai tarziu. Dusmanescu se inrosea instantaneu, obicei de care nu a scapat nici acum. Ridica mana sa bata masura, incepea sa cante, dar, ce sa vezi?, emotia ii lua graiul si primele note erau emise in film mut.
„De la inceput!”, bubuia Negulescu, cu glasu-i de clopot.
„Sol sol mi, sol sol mi, sol sol fa re”…
Uneori, daca aveai o evolutie buna, nu te mai lasa sa termini. Iti dadea 10 si ii punea pe prostii ailalti sa te aplaude. Te asezai pe scaun ca picat din ceruri. Iti fluierau urechile si iti lacrimau ochii.
Daca iti scriai cu creionul notele pe carte, luai 3 direct. Fara scandal, fara urlete. 3 si gata. Fair enough!
Aveam si cor. Nu stiu cum m-a luat la cor, ca eu cant ca o vaca neadapata. Si neadaptata. Si m-a bagat unde cu indulgenta imi era locul, adica la vocea a doua. Vocea mea nu e buna deloc, dar urechea functiona ceas exact cand nu era cazul. Adica eu, de la vocea a doua, cantam ca bondarul pe prima voce. Si Negulescu oprea atunci tot corul si facea politia muzicala. Mai exact tuna: „Cine indrazneste sa cante vocea intai, cand trebuie sa-mi cante vocea a doua?”
Nu recunostea nimeni. Si ne punea pe fiecare, pe rand, sa ne cantam partitura. Si culmea! Cand ma punea sa fredonez, fredonam corect. Din cauza asta nu am scapat 4 ani de nenorocitul de cor.
In clasa a opta am trecut la teorie muzicala si la istoria muzicii. Credeti-ma ca prima mea copiuta a fost la materia asta, la muzica. Pentru ca ne dadea sa alteram game. Nu stiti ce e aia, nu? Diez, bemol, ton, ton, ton, semiton, ton, semiton… Nu stiti despre ce vorbesc, nu? De-asta zici ca dupa a opta ma simteam de parca as fi terminat Conservatorul. Iar voi, probabil, nu🙂.
Dar erau si momentele frumoase cand ne punea opere la magnetoscop si ne dadea libretul, ca sa nu ascultam ca boii, sa mai si intelegem ceva din ce cantau aia. Per total, am invatat ceva de la el. Nu, nu pot sa solfegiez un cantec la prima vedere, desi stiu notele. Dar am o cultura muzicala clasica pe care, din pacate, nu s-a mai straduit nimeni s-o completeze ulterior.
Claudiu Negulescu a murit. Cand am auzit vestea, am plans.

Urmeaza si episodul 3.

12 comentarii

Filed under Uncategorized

12 responses to “Your sincerely, everlasting hateful, ex-student – partea 2

  1. Fa fa re, fa fa re, fa fa mi do… parca asa era continuarea. :))
    Cand am citit primul tau post despre profesori, am inceput sa ma gandesc si eu daca as putea sa-i scriu ceva de genul asta vreunui profesor. Dupa o recapitulare rapida, mi-am amintit ca am avut asa: vreo doi de care mi-era frica, vreo doi de care nu-mi era frica, dar carora imi venea sa le sparg dintii – desi nu sunt o fire violenta :)) – si multi care nu m-au impresionat cu nimic. Scriu si eu un post dupa ce fac o analiza mai amanuntita. :)) Intre timp te astept pe tine cu al treilea.😀

  2. Nauti's

    Profii imi placeau sau imi displaceau nu in functie de cum relationau cu noi, ci in functie de cum relationau cu ei insisi. Momentele acelea de sincopa, singuratate in fata tablei, cand percepeau situatia sau se gandeau la nu stiu ce. Atunci se vede cel mai bine prestigiul si calitatea omului.
    Cand gandeam asa eram in liceu, tu povestesti de profii din generala.

    Ei, in scoala generala am avut zile fericite, chiar nu am reprosuri pentru nimeni. Sigur ca n-au fost toate zilele fericite, dar au reusit sa-mi lase peste ani imaginea asta.

    Profesorii ar trebui sa fie intelectuali, atata le-as cere si e mult, e chiar prea de tot.

    M-am intrebat odata daca exista vreun intelectual in Romania, unul singur – adica un om care sa-si conduca viata doar dupa repere intelectuale. Nu dupa impulsuri, conforturi, stomac, trend cultural ori neputinta de a alege.
    Era vorba ca sa faci ce zice popa, nu ce face. Dar cand n-ai vazut pana acum niciun popa care sa faca ceea ce zice ca e de facut, intri in niste dubii.

  3. nevermore

    Deci, pana la urma, eu n-am inteles ce vrea Nauti asta… vrei un intelectual sau un Dumnezeu? ca intelectualul e prin definitie om si ca orice om respira, mananca, e influentat de societatea in care traieste…
    Chiar daca exista un intelectual asa ‘rebel’ sa-i zic, pe care sa nu-l intereseze nimeni si nimic, el exista tocmai prin faptul ca se opune societatii si ce-ai mai zis tu acolo. Daca n-ar exista societatea, actul lui n-ar mai avea sens asa ca, fie ca le accepta sau le refuza, intelectualul se ghideaza tot dupa impulsuri, stomac, etc.

  4. he,he…pai ce numai eu sa fiu in cor si sa cant la vocea a doua?
    ne lua tovarasa la ,,cantarea romaniei”pe judet si ne punea sa ne facem codite cu fundite,la dracu…da mi-a placut sa stii…

  5. Cristina,
    chiar astept sa vad si experientele tale ”elevesti”.
    Nauti’s,
    asa e, in liceu te gandesti la mai multe. adica chiar gandesti. in generala esti copil-copil. like or dislike.
    nevermore,
    sigur, ai dreptate. dar cred ca societatea intreaga ar merita profi misto.
    scorpio72,
    era superdistractiv. mai ales ca te pufnea rasul cad nu era cazul si radeai pe tema asta si acasa.

  6. ayandari

    Cand termin cu nemernica de disertatie ma bag si eu la niste istorii cu profi.Abia astept sa scriu despre anii aia de zbucium nebunesc, cu aviaone in creieri si nimic mai mult.pupici
    P.S: la postul asta am ras tare, maica-mea a fost profa de ” fa, fa, mi, re,re,re, do ”😀

  7. tu esti dusa cu capul. mai rau ca mine. nu e rau.

  8. Ali

    Do , sol, mi
    Do, sol, mi,
    Do, sol, mi, re, do, si, la, sol
    Mi, sol, sol, sol
    Fa, la, la, la
    Sol, si, re, si
    Do, do, do

    Pupaza din tei

    HA HA HA HA
    Se rasuceste Negulescu pe partea ailalta daca ne aude. Mai ales pe mine ca eu eram vocea a III-a contrabas

  9. Ali,
    hai ca era prof marfa.

  10. Ali

    era saracu, dar n’avea cu cine

  11. Grey

    Eu am fost in corul lui de la opera, se numea Voces Primavera.
    Era un dirijor grozav. Stia sa te faca sa faci exact ce trebuie atunci cand trebuie fara sa tipe sau sa se exteriorizeze exagerat.
    Sa cant pe scena Operei Romane in opere pentru copii si in opera Carmen (ca parte a corului de copii care intra in piata) era extrem de distractiv.
    Cand am crescut si a trebuit sa parasesc corul a fost un moment foarte greu pentru mine. E unul din oamenii carora le datorez copilaria mea incredibil de frumoasa.
    P.S. Noi ai spuneam „Balaurul”, dar il iubeam mult.

  12. Livia

    Hey! Daca ai fost in Voces, ne gasesti pe Facebook dupa Voces Primaverae.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s