Coolcat Viorică

In toata viata mea, am avut doar patru pisici. Am avut noroc de ele. De Casey, care isi poarta senectutile malitioase pe la mama, si de Ira v-am tot vorbit. In copilarie, a mai fost Mateiash.
Nu v-am vorbit insa de Viorică.
El a fost the real shit. True badass. Smecher. Daca ar fi fost om, ar fi avut o motocicleta grea si geaca de piele, cu flacari desenate pe ea.
Eram in liceu cand maica-mea, la fel de obsedata de animale ca si mine, incepuse sa aduca de la ea de la munca, in fiecare weekend, un pui de matza destul de maricel (3-4 luni). Il hraneam, il alintam, luni dimineata il lua in sacosa si il ducea inapoi. Asta o data pentru ca taica-meu stramba din nas, iar a doua oara pentru ca pisica avea o neliniste asa… cum sa explic?, voia mai degraba afara decat in casa.
Felina asta era superslabanoaga. Blana ii era toata alba, cu exceptia foarte bine delimitata a urechilor si a cozii, care erau negre. Omul mai avea un bot roz care te inducea in eroare, ca simbol al unei inocente false, si niste ochi mari si beliti. Initial, am crezut ca e fata, de-asta i-am zis Viorica. Ulterior s-a dovedit ca Viorica are o pereche de oute.
Dupa un weekend din asta de navetist amarat, lui tata i s-a facut mila de Vio, de mine si de mama si a zis in sila „Poate sa ramana”. Si a ramas, potaia. Si ne-a schimbat programul de viata.
Vio nu dormea noaptea. Cand il apucau pandaliile, trecea in goana maxima prin toata casa in cinci secunde, cu o privire de haituit. Tragea dupa el covoare, vaze. Daca voiam sa dorm, mi se juca in par. Daca imi trageam pledul in cap, ma cauta, ma gasea si ne speriam unul de altul. Musafirilor le sarea uneori, vijelios, in poala sau in cap, dar nu a zgariat niciodata. De agitat ce era, a cazut de doua ori de la balcon, de la etajul 4. Nu a patit nimic.
Dar mai ales avea doua superfiguri de care rad si acum, cand imi aduc aminte.
Noapte de noapte, se urca pe dulapul de langa pat, un dulap aproape cat camera, acu l-am dat la lemne de foc. Si ne sarea in cap cu toata nonsalanta lui de pisoi extrem, de cate 10-20 de ori la rand. Asa, extreme bungee! Toate astea se intamplau la 3-4 noaptea, dar muream de ras si, desi imi strica sensibilul meu somn, de-abia asteptam sa-si inceapa Viorică programul de parasutism.
A doua figura – Viorică facea aport. Dar numai cu dopuri de plastic, din alea care semanau cu niste suruburi. Daca aruncam dopul, fugea si-l aducea in dinti. Il depunea frumos la picioarele aruncatorului, in asteptare. Ca un caine. Mai lipseau datul din coada si gafaitul de bucurie.
Viorică pleca afara. Noi stateam atunci la etajul patru. Dar el se cerea la usa, cobora scarile si astepta cuminte la usa blocului, sa-i dea cineva drumul. Bagabontea cate o saptamana, apoi se intorcea la fel. Sedea rabdator la bloc, iar vecinii deja il stiau. Il primeau inauntru. Venea batut, plin de jeg, probabil de la dame in mare parte. Manca precum un lup si isi aduna fortele, ca sa plece iar la boschetareala. Si pleca iar.
Pina intr-o zi de primavara, 1995, cand nu s-a mai intors. L-am cautat in tot cartierul. Nu am stiut niciodata ce s-a intamplat cu el. Si asta m-a lasat sa sper ca poate nu l-a calcat masina, ca poate nu l-au mancat cainii, ca poate nu a mancat otrava, ca poate nu l-a omorat vreun animal hater. Dupa ce am plans foarte mult, m-am gandit ca poate l-a luat cineva si l-a iubit cat l-am iubit si noi.
Dintre pisicile mele, Viorică a fost cel destept, cel descurcaret, cel care stia strada, cel care nu murea fara stapan. De fapt, el a fost matza careia i-am fost cel mai putin stapani. Independent, minunat. Uneori mi se pare ca-l vad pe sub masini, pe dupa copaci. E aproape imposibil, stiu, au trecut 16 ani de cand l-am pierdut. Dar mi-e dor de el.

Anunțuri

8 comentarii

Din categoria Uncategorized

8 răspunsuri la „Coolcat Viorică

  1. Intr-o oarecare masura..Viorica seamana la caracter cu Jamal al meu…:))

  2. inseamna ca ai un motan exceptional

  3. mamica_de_sebastian

    Si eu am avut o pisica Tzontzo..avea 7 ani cand m-am mutat din casa..si a simtit ca nu ma mai intorc..asa ca si-a luat si ea lumea in cap..si de atunci o vad doar in vis:(.Sper si eu ca nu au mancat-o caini, ca nu a murit de foame sau de frig…Gata tac ca ma doare sufletul.

  4. nin

    a plecat intr-un turneu, ce zici?

  5. Care mâtză era absolut mortal că nu bea apă decât din vază.
    Sau parcă aşa îmi amintesc eu, deşi nu se mai poate spune cu mare certitudine.
    Senectutea, asta…

  6. Asa e, ma Boone, bravo, nu stiu cum am uitat asa ceva

  7. Uite ce am gasit pe amazon: http://www.amazon.com/Homers-Odyssey-Gwen-Cooper/dp/038534385X . E si un clip la sfarsit, m-am gandit ca o sa-ti placa 🙂 .

  8. Si noi avem o pisica de 10 ani care ne manca urechile si ne scoate peri albi. Da’ o iubim!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s